La doar două luni de la intrarea în vigoare a măsurilor din Pachetul 1 de reforme, opt din zece întreprinderi declară că activitatea le-a fost afectată negativ. În același timp, aproape două treimi dintre antreprenori (63,9%) nu susțin creșterea salariului minim brut pe țară planificată pentru 1 ianuarie 2026.
Tot mai multe firme raportează scăderea încasărilor
Potrivit sondajului realizat de IMM România în perioada 10–20 octombrie 2025, la care au participat 2.290 de antreprenori – majoritatea microîntreprinderi –, efectele creșterii TVA, ale majorării accizelor și ale scumpirii energiei se resimt puternic în economie. Tot mai multe firme raportează scăderea încasărilor, creșterea costurilor operaționale și reducerea cererii pentru produse și servicii. Un sfert dintre întreprinderi au fost nevoite să reducă personalul, iar aproape jumătate intenționează să retragă dividendele înainte de 2026 pentru a evita noul impozit majorat la 16%.
Majoritatea antreprenorilor consideră că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile bugetare și să reformeze administrația publică pentru a diminua deficitul, în loc să crească taxele. În perspectiva anului 2026, peste 70% dintre întreprinderi se așteaptă la scăderea vânzărilor și la o creștere accentuată a costurilor de producție.
Creșterea salariului minim va duce la scumpirea produselor și serviciilor
Un al doilea sondaj, realizat în perioada 10–15 octombrie 2025 pe un eșantion de 2.017 antreprenori, relevă opoziția clară a mediului de afaceri față de majorarea salariului minim brut. Peste 60% dintre respondenți nu susțin creșterea de la 1 ianuarie 2026, iar jumătate consideră că o astfel de măsură ar fi sustenabilă abia începând cu 2027. Antreprenorii avertizează că o creștere prematură a salariului minim va duce la scumpirea produselor și serviciilor, la scăderea competitivității și la blocarea investițiilor.
„Mediul de afaceri românesc este prins între două presiuni majore: creșterea fiscalității și creșterea costurilor salariale. În lipsa unor măsuri reale de sprijin, mii de întreprinderi mici și mijlocii riscă să își reducă activitatea sau chiar să își închidă porțile. Soluția nu este împovărarea suplimentară a companiilor, ci stimularea investițiilor, digitalizarea și reducerea costurilor suportate de angajatori”, a declarat Corina Macri, președinte al Asociației Patronale HORETIM – IMM Timiș.
HORETIM trage un semnal de alarmă
HORETIM (asociaţia patronală care reprezintă interesele antreprenorilor din industria hotelurilor, restaurantelor şi alimentaţiei publice (HORECA) din judeţul Timiş) solicită ca viitorul Pachet 3 de reforme anunțat de Guvern să includă măsuri concrete pentru debirocratizare și simplificare administrativă, reducerea prețului la energie, facilitarea accesului la fonduri europene, digitalizarea procedurilor publice și menținerea cotei reduse de TVA în domeniul HORECA. Totodată, organizația cere stoparea concurenței neloiale generate de activitățile neînregistrate fiscal.
Prin aceste sondaje, IMM România și HORETIM semnalează deteriorarea încrederii mediului de afaceri în politicile economice actuale. Fără intervenții rapide care să reducă povara fiscală și să stimuleze investițiile, efectele combinate ale noilor taxe și ale creșterii salariului minim vor conduce la pierderea competitivității și la o creștere semnificativă a numărului de insolvențe în 2026.