Speranța de viață a unui român era în medie acum aproximativ un secol în jurul vârstei de 40 de ani. Acest lucru se datora în mare parte nivelului mare de sărăcie cu care se confrunta societatea, dar și a precarității sistemului de sănătate public.
De asemenea, lipsa bio-tehnologiilor și a infrastructurii moderne actuale (cu precădere, din sfera medicală), care asigură longevitatea indivizilor, lipseau atunci cu desăvârșire. Cu toate acestea, prezentul nu aduce o îmbunătățire uniformă la nivelul societății, existând în continuare inegalități socio-economice, mai ales, între mediile de rezidență urban și rural, inegalități accentuate de sistemul actual și corupție, spune un studiu al Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice.
Citește și… 21,14 milioane euro pentru patrimoniul cultural al Regiunii Vest. ADR Vest a publicat un nou ghid de finanțare în cadrul Programului Regional Vest 2021-2027, pentru investiții în domeniul patrimoniului cultural.
Spre exemplu, viața unui pensionar rural și raportul acestuia cu serviciile medicale diferă semnificativ de cea a unui pensionar aflat în mediul urban, care deține atât accesul la acest tip de servicii, cât și resursele financiare necesare pentru a beneficia de pe urma acestora.
România, la coada clasamentului la speranța de viață la naștere în statele europene
În prezent, copiii născuți în România au o speranță medie de viață semnificativ mai bună, peste vârsta de 75 de ani. Totuși, speranța de viață la naștere în statele europene depășește 80 de ani în două treimi din statele Uniunii Europene, România aflându-se la coada clasamentului, alături de Bulgaria și Lituania.
speranta de viata UE
Cu toate că speranța medie de viață a crescut semnificativ în ultimele decenii, datorită dezvoltării tehnologiilor, inclusiv cele IA (inteligența artificială) din ultimii ani, care vor accentua această tendință demografică, pandemia recentă de COVID-19 a marcat un moment de declin al speranței de viață în anul 2020.
România a înregistrat una dintre cele mai mari rate de scădere a speranței de viață
Potrivit Eurostat, media la nivel european a scăzut de la 81,3 ani în 2019, la 80,1. Statisticile arată că România a înregistrat una dintre cele mai mari rate de scădere a speranței de viață (1,4 ani), ajungând la 74,2 ani. În anul 2023, rata de creștere a populației (population growth rate) a fost de – 0,25% (cu o creștere minoră de 0,17% față de anul precedent), conform studiului CNOPPV.