HOTĂRÂRE privind stabilirea măsurilor organizatorice pentru eliminarea obstacolelor din calea traficului la punctele de trecere a frontierelor interne cu Ungaria și Republica Bulgaria.
Spațiul Schengen se bazează pe un ansamblu de norme (acquis-ul Schengen) care cuprinde nu numai eliminarea controalelor la frontierele interne și norme comune privind controalele la frontierele externe, dar și o politică comună în domeniul vizelor, cooperarea polițienească și judiciară, norme comune privind returnarea migranților ilegali și înființarea de baze de date comune.
La data de 30 decembrie 2023, Consiliul Uniunii Europene a convenit, în unanimitate, asupra aplicării integrale a prevederilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și România. De la data de 31 martie 2024, Republica Bulgaria și România sunt state membre Schengen care aplică integral acquis-ul Schengen, iar controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne au fost eliminate.
Citește și… Povestea comunistului Moș Gerilă și a ciudatului Moș Crăciun… În 1948, după ce comuniștii au ajuns la putere în România, s-a decis ca Moș Crăciun să fie interzis.
În ceea ce privește frontierele terestre, în data de 12 decembrie 2024 a fost adoptată de către Consiliul Uniunii Europene decizia de eliminare, începând cu data de 1 ianuarie 2025, a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Republica Bulgaria și România. Potrivit art.22 din Regulamentul (UE) al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen), cu modificările și completările ulterioare, frontierele interne pot fi trecute prin orice punct fără a fi realizată o verificare la frontiere asupra persoanelor, indiferent de cetățenie. În acest sens, este necesară adoptarea măsurilor organizatorice pentru eliminarea obstacolelor la frontierele interne cu Republica Ungaria și Republica Bulgaria, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025.
Eliminarea obstacolelor din calea traficului la punctele de trecere a frontierelor interne
Prin actul normativ se stabilesc măsurile organizatorice pentru eliminarea obstacolelor din calea traficului la punctele de trecere a frontierelor interne cu Republica Ungaria și Republica Bulgaria, în aplicarea art. 24 din Codul frontierelor Schengen.
Beba Veche se închide înainte de a se deschide…
Începând cu data de 1 ianuarie 2025 se închid definitiv punctele de trecere a frontierei de stat de la Cenad și Beba Veche:
* Cenad, judeţul Timiş – rutier, înființat prin Hotărârea Guvernului nr.704/1992 privind înfiinţarea Punctului de trecere a frontierei Cenad, judeţul Timiş, pentru traficul internaţional de călători şi mărfuri.
* Beba Veche, judeţul Timiş – rutier, deschis prin Hotărârea Guvernului nr.445/2024 privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat Beba Veche (România)-Kübekháza (Ungaria), pentru completarea anexei nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 445/2002, precum şi pentru trecerea în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a sectorului de drum judeţean DJ 682, inclusiv a terenului aferent acestuia, aflate în domeniul public al judeţului Timiş şi în administrarea Consiliului Judeţean Timiş, precum şi încadrarea acestuia în categoria funcţională a drumurilor de interes naţional.
beba veche triplex confinium
Guvernul a aprobat în ședința de joi, 25 aprilie 2024, deschiderea punctului de frontieră România-Ungaria de la Beba Veche, în județul Timiș, cea mai vestică localitate din România.
DJ 682 între Dudeștii Vechi și Beba Veche (Triplex Confinium) a devenit drum național cu indicativul DN 59G și a fost preluat de la Consiliul Județean Timiș, în administrarea DRDP Timișoara. Pentru a se asigura condiții de trafic în siguranță, antreprenorul Axela Construcții a început reparații la carosabil, anunța DRDP Timișoara la mijlocul lunii octombrie 2024.
Începând cu data de 1 ianuarie 2025 se închid definitiv următoarele puncte de trecere a frontierei de stat a României
I. La frontiera româno-ungară:
1. Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
2. Carei, judeţul Satu Mare – feroviar;
3. Urziceni, judeţul Satu Mare – rutier;
4. Valea lui Mihai, judeţul Bihor – feroviar şi rutier;
5. Săcuieni, judeţul Bihor – rutier;
6. Episcopia Bihor, judeţul Bihor – feroviar;
7. Borş, judeţul Bihor – rutier;
8. Salonta, judeţul Bihor – rutier şi feroviar;
9. Vărşand, judeţul Arad – rutier;
10. Curtici, judeţul Arad – feroviar;
11. Tudor Vladimirescu, judeţul Arad – rutier RO-LA;
12. Turnu, judeţul Arad – rutier;
13. Nădlac, judeţul Arad – rutier:
14. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
15. Cenad, judeţul Timiş – rutier;
16. Borş II, judeţul Bihor – rutier;
17. Beba Veche, judeţul Timiş – rutier;
II. La frontiera româno-bulgară:
1. Calafat, judeţul Dolj – rutier, feroviar;
2. Bechet, judeţul Dolj – rutier (bac) şi portuar;
3. Corabia, judeţul Olt – portuar;
4. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
5. Zimnicea, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
6. Giurgiu, judeţul Giurgiu – rutier, feroviar şi portuar;
7. Olteniţa, judeţul Călăraşi – portuar;
8. Călăraşi (Chiciu), judeţul Călăraşi – rutier (bac) şi portuar;
9. Ostrov, judeţul Constanţa – rutier;
10. Lipniţa, judeţul Constanţa – rutier;
11. Dobromir, judeţul Constanţa – rutier;
12. Negru Vodă, judeţul Constanţa – rutier şi feroviar;
13. Vama Veche, judeţul Constanţa – rutier;
14. Giurgiu II, judeţul Giurgiu – rutier (bac).
III. Puncte de trecere a frontierei situate la Marea Neagră şi Dunărea maritimă:
1. Brăila, judeţul Brăila – portuar;
2. Cernavodă, judeţul Constanţa – portuar.
Ce se va întâmpla cu punctele de frontieră și angajații?
Totodată, se va reglementa și personalul autorităților care au desfășurat activități de control pentru trecerea frontierei de stat i se va aplica procedura instituită de normele legislative specifice fiecărei categorii de personal.
În ceea ce privește activitatea Poliției de Frontieră Române, potrivit art. 23 din Codul Frontierelor Schengen, absența controlului la frontierele interne nu aduce atingere exercitării competențelor polițienești de către Poliția de Frontieră Română în zona de competență. Aceste activități nu au ca obiectiv controlul la frontiere, ele au ca scop combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere.
Imobilele în care au funcţionat punctele de trecere a frontierei de stat trec în conservare
Eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice, în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o paletă variată de modalități de migrație ilegală, având în vedere poziția sa geografică, la confluența dintre Orient – ca zonă de plecare a migranților și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale.
În acest sens, în vederea asigurării mijloacelor necesare pentru reintroducerea controalelor la frontiera internă în condițiile prevăzute de titlul III capitolul II din Codul Frontierelor Schengen, cu modificările și completările ulterioare, se impune stabilirea în sarcina administratorilor imobilelor în care au funcţionat punctele de trecere a frontierei de stat a obligației de a dispune măsurile necesare în vederea conservării acestora, precum şi a perimetrului aferent.