O persoană moare la fiecare 30 de secunde din cauza unei patologii în relație cu hepatita, așa încât este necesară accelerarea acțiunilor în direcția unei mai bune prevenții, a unui diagnostic mai bun și către un tratament care să salveze vieți și să îmbunătățească starea de sănatate.
Hepatita virală este o inflamație a ficatului care cauzează boli hepatice severe: forme fulminante de boală, cronicizare, ciroză hepatică și cancer.
Există cinci tipuri principale de virus hepatitic: A, B, C, D și E.
Împreună, hepatitele B și C sunt cele mai comune în lume și cauzează 1,3 milioane de decese anual.
De asemenea, virusurile hepatitice B și C generează în fiecare an 2,2 milioane de infecții noi.
Deși la ora actuală, există metode mai bune de diagnostic, un tratament mai eficace și prețuri mai avantajoase, ratele de acoperire pentru testare și tratament au stagnat pe mapamond.
Eliminare a hepatitelor virale B și C până în anul 2030
Pe data de 25 iulie 2024, Eurosurveillance, cea mai prestigioasă publicație europeană care se adresează supravegherii epidemiologice a bolilor infecțioase, epidemiologiei acestora, precum și prevenirii și controlului bolilor infecțioase, a publicat articolul referitor la studiul epidemiologic de prevalență pentru markeri de infecție cu virus hepatitic B și virus hepatitic C, realizat de INSP, sub coordonarea CNSCBT, în anii 2022-2023.
Articolul se referă la componenta pentru infecția cu virus hepatitic C a studiului și reflectă progresul deosebit care a fost făcut de România în drumul către atingerea țintei de eliminare a hepatitelor virale B și C până în anul 2030.
Infecția cronică cu virus hepatitic C a scăzut în România
S-a testat un număr de 2.674 de probe de sânge pentru anticorpi împotriva virusului hepatitic C – indicatori ai trecerii prin infecție, și pentru antigenul ”core” (”de miez”) al aceluiași virus – indicator al infecției cronice.
Rezultatele indică faptul că prevalența generală a infecției cronice cu virus hepatitic C a scăzut în România față de studiul anterior și este estimată în prezent la 0,9%.
Infecția cronică a fost cea mai frecventă în rândul persoanelor cu vârsta mai mare sau egală cu 60 de ani (2,0%) și al persoanelor din regiunea de dezvoltare Nord-Est a României (2,2%).
Cea mai mare prevalență VHC observată în Nord-Est
În comparații regionale, cea mai mare prevalență anti-VHC a fost găsită în Nord-Est (2,9%), urmată de Sud-Vest Oltenia (2,6%), Sud-Muntenia (1,9%) și Vest (1,36%).
S-a observat o diferență semnificativă statistic în prevalența anti-VHC între Sud-Muntenia (1,9%) și Bucuresti-Iflov (0,6%).
Au fost observate diferențe pentru infecția cronică cu VHC, cu cea mai mare prevalență observată în Nord-Est (2,2%) și cea mai scăzută prevalență observat în Centru (0,1%).
Citește și 15.000 lei pentru 10.000 de familii sau persoane singure
Numărul estimat al indivizilor din România cu HCV cronic, spune studiul, este de 136.965 români: 75.520 sunt femei și 60.503 bărbați.
Cei mai mulți, 55.710, sunt înregistrați în regiunea Nord Est.
Topul continuă 23.091 indivizi cu HCV cronic în Sud Muntenia, urmată de Sud Vest Oltenia – cu 13.455, Vest – cu 13.211 indivizi cu HCV cronic și 10.698 în Nord Vest.
Seroprevalența ponderată a hepatitei C și numărul estimat de indivizi seropozitivi, România, 2020–2023 (n = 2.674)
România este acum o țară cu frecvență scăzută a hepatitei C, iar reducerea prevalenței în timp sugerează că se fac progrese spre eliminarea hepatitei.
Rezultatele au evidențiat două grupuri populaționale prioritare pentru screening și intervenție de sănătate publică: persoanele în vârstă de 60 de ani și peste și cele care locuiesc în regiunea de dezvoltare Nord-Est a țării.