Se consideră că diabetul zaharat a devenit o boală cu foarte multe cazuri în populația României.
Amploarea bolii din România a fost evaluată printr-un studiu prospectiv pe 10 ani, şi anume perioada 2012-2021, realizat de Institutul Național de Sănătate Publică.
Un element important care a dus în ultimii ani la creşterea incidenţei bolii, și ca urmare și a prevalenței bolii, a fost reprezentat de urmărirea mai atentă a stării de sănătate a populaţiei şi de îmbunătăţirea metodelor de diagnostic.
Întreaga lume se confruntă cu o creștere a diabetului zaharat tip 2 datorită occidentalizării modului de viaţă, îmbătrânirii populaţiei, urbanizării, stress-ului, care au drept consecinţă modificări ale alimentaţiei, adoptarea unui stil de viaţă sedentar şi dezvoltarea obezităţii.
Diabetul zaharat este cunoscut din antichitate, manifestările sale fiind descrise în Papirusul Ebers – 1500 î.e.n.
În 1889, a fost dovedită legătura dintre diabet zaharat şi pancreas.
În anul 1921 a fost descoperită insulina de către savantul român Nicolae Paulescu, iar în 1922 a fost administrată oamenilor pentru prima dată.
În anul 1955, se deschide era medicamentelor antidiabetice orale, iar sinteza insulinei începe în anul 1963.
Diabetul zaharat este o mare povară din punct de vedere medical, social, cât şi economic
Diabetul zaharat reprezintă un sindrom caracterizat prin hiperglicemie cronică datorată scăderii secreţiei de insulină sau tulburării acţiunii acesteia.
Se consideră că o persoană are diabet zaharat atunci când glicemia măsurată dimineaţa înainte de masă are o valoare mai mare de 126 mg % sau peste 200 mg % în orice moment al zilei.
Diabetul zaharat este o stare patologică extrem de importantă, având în vedere prevalenţa sa deosebit de mare şi în continuă creştere în toate ţările lumii, impactul negativ pe care îl are asupra duratei de viaţă și a calităţii acesteia, precum şi costurile extrem de ridicate pe care le implică.
Diabetul zaharat este o mare povară din punct de vedere medical, social, cât şi economic pentru persoanele care suferă de această boală, cât şi pentru familiile lor sau societate, fiindcă se asociază cu multiple complicaţii.
Numărul cazurilor de diabet zaharat în România a crescut an de an începând din 2012
Creșterea cea mai mare a fost în anul 2018, și anume în București (48911 cazuri), iar diferența dintre 2021 și 2020 în Municipiul București (5473 cazuri), se spune într-un studiu privind diabetul zaharat realizat de Institutul Național de Sănătate Publică.
Comparând numărul cazurilor 2021 față de 2020, s-au constatat că cele mai mari creșteri au fost în București cu 5473 (de la 159640 în 2020 la 165113 în 2021), Călărași cu 4204 (de la 10247 în 2020 la 14451 în 2021), Cluj cu 3580 (de la 28417 în 2020 la 31997 în 2021).
Cele mai mari scăderi au fost în Caraș-Severin cu 3027 (de la 21179 în 2020 la 18152 în 2021), Brăila cu 3026 (de la 18552 în 2020 la 15526 în 2021), Dolj cu 1535 (de la 49655 în 2020 la 48120 în 2021).
Creșteri au fost în 35 de județe și scăderi în 5 județe.
Creșteri în 35 județe și scăderi în 7 județe
În anul 2021, valoarea medie a prevalenței DZ pentru România a fost de 6561,7%ooo loc., iar în 2020 a fost de 6299,0%ooo loc.
Cele mai mari rate ale prevalenței comparativ 2021 cu 2020 au fos înregistrate în: Călărași cu 1630,0%ooo loc. (de la 3628.7 %ooo loc. în 2020 la 5258.7%ooo loc. în 2021), Bistrița-Năsăud cu 983,2%ooo loc.(de la 4451.2%ooo loc. în 2020 la 5434.4%ooo loc. în 2021), Ialomița cu 890.0%ooo loc. (de la 3859.5%ooo loc. în 2020 la 4749.5%ooo loc. în 2021).
Cele mai mari scăderi au fost în: Caraș-Severin cu 953.7%ooo loc. (de la 7829.1%ooo loc. în 2020 la 6875.4%ooo loc. în 2021), Brăila cu 856.6%ooo loc. (de la 6445.6%ooo loc. în 2020 la 5589.0 în 2020), Dolj cu 118.3%ooo loc. (de la 7962.2%ooo loc. în 2020 la 7843.9%ooo loc. în 2021).
Creșteri au fost în 35 județe și scăderi în 7 județe.
Județul Timiș, cei mai mulți bolnavi de diabet zaharat
În anul 2022, s-au înregistrat 82271 cazuri noi de diabet zaharat (incidenţa fiind de 431,9 %000 locuitori) comparativ cu 82552 cazuri noi de diabet zaharat (incidenţa fiind de 431,6 %000 locuitori) în anul 2021.
Numărul bolnavilor rămaşi în evidenţă în anul 2022 a fost de 1274744 faţă de 1254770 bolnavi rămaşi în evidenţă în anul 2021.
După București – cu cei 161703 bolnavi de diabet zaharat rămaşi în evidenţă, cei mai mulți sunt înregistrați în Timiș – 53263, Prahova – 45296, Argeș – 43363 și Dolj – 43027.
Diagnosticarea şi tratamentul precoce reprezintă (încă) o strategie propusă
Există studii care arată că la momentul diagnosticului mai mult de jumătate din pacienţi, când se înregistrează la cabinetul medicului, au deja una sau mai multe complicaţii cronice ale diabetului zaharat.
Diabetul zaharat este asociat cu un număr mare de complicaţii cronice al căror rezultat final este diminuarea calităţii vieţii şi mortalitate prematură.
Citește și Românul cheltuie lunar 22 lei pe educație. Într-o gospodărie…
Diagnosticarea şi tratamentul precoce reprezintă strategia propusă pentru minimalizarea acestor efecte.
Analizele periodice sunt importante din două motive: ele indică dimensiunea medicală, socială şi, în final, financiară a diabetului zaharat într-o populaţie dată; urmărirea comparativă a incidenţei şi prevalenţei diabetului zaharat poate informa asupra tendinţelor pe care le are boala.