Proiectul de modernizare și dublare a căii ferate Curtici – Constanța (Magistrala 100) merge mai departe și, în cursul acestui an, vor începe lucrările care vor da peste cap – pentru câțiva ani – traficul din Timișoara. Finanțat prin PNRR, proiectul va așeza orașul la confluența a două coridoare feroviare europene de importanță strategică majoră, atât pentru UE, cât și pentru NATO. Linia ferată care taie orașul în două va fi legată de Aeroportul Internațional „Traian Vuia” (CFR a primit 5 oferte pentru realizarea acestei conexiuni și urmează să anunțe câștigătorul licitației) și vom avea o gară urbană nou-nouță în zona Oituz. De aici, până la poziționarea Timișoarei ca un hub de transport major în estul Europei, n-ar mai fi de făcut decât câțiva pași.
Acest proiect a readus pe masa administrațiilor locale tema centurii feroviare care înconjoară aproape complet Timișoara și a cărei reabilitare ar putea schimba fundamental modul în care locuitorii zonelor periurbane vor putea ajunge în centrul orașului. În timp ce Primăria Timișoara dezbate intens cu proiectantul și constructorul (o asociere între compania italiană WeBuild și Salcef Group) detaliile viitoarelor pasaje și subtraversări care vor face legătura între nordul și sudul orașului, Consiliul Județean Timiș a inclus în bugetul pe 2024 bani pentru a realiza studiile de fezabilitate pentru centura feroviară, dar și pentru reabilitarea infrastructurii feroviare către Reșița și Stamora Moravița, precum și pentru realizarea Master Planului unui viitor tren metropolitan.
„Pornim de la premiza că Timișul este județul cu cea mai densă și mai mare rețea feroviară din țară,” explică Alin Nica, președintele C.J.Timiș. „Evident că ne gândim să folosim această rețea existentă în jurul Timișoarei pentru a veni cu acel concept de “train-tram” – o îmbinare între cele două tipuri de transport pe șine – astfel încât să crească mobilitatea și să scadă folosirea autovehiculelor în oraș. În același timp, vom putea reuși să realizăm, în jurul acestei infrastructuri feroviare, un întreg ecosistem, care să creeze noi locuri de muncă și să ducă la dezvoltarea zonelor periurbane.”
Este un proiect pentru următorii 5-10 ani, care are în vedere și dezvoltarea unor conexiuni feroviare rapide cu Reșița și Serbia. Totodată, face pași înainte pentru un alt vis inițiat în urmă cu mai bine de 10 ani: conurbația Timișoara-Arad.
Până la desemnarea firmelor care vor construi legătura feroviară dintre Timișoara și aeroport, WeBuild s-a apucat de treaba: între Ronaț și Arad, topografii au marcat cu țăruși viitorul amplasament al celei de-a doua linii electrificate, iar pe unele porțiuni, s-a început excavarea pământului.
Cel mai dificil punct al proiectului de modernizare și dublare a căii ferate din oraș a fost pasajul de la Baader. Inițial, fostul primar Nicolae Robu solicitase realizarea unui sens giratoriu suspendat la 10 metri, inspirat dintr-un pasaj similar pe care-l văzuse în județul Prahova. „OZN-ul lui Robu” a stârnit numeroase controverse, iar noua administrație a renunțat la idee, sugerând proiectantului să propună un pasaj liniar normal, cu un traseu minim invaziv în situația existentă.
În ședința CTATU Timișoara din 15 februarie 2024, proiectantul a prezentat ultima variantă: va fi un pasaj lung de 300 de metri, cu 4 benzi de circulație, o structură mixtă oțel-beton pe fundație cu piloți forați. Trecând în diagonală peste calea ferată, va lega strada Baader de Inelul 2 de circulație.
Pentru că amplasamentul nu permite proiectarea unui pasaj cu trotuare și benzi de biciclete, va fi construită o pasarelă pentru pietoni și cicliști, cam pe amplasamentul actual al trecerii cu barieră peste calea ferată.
Soluția mulțumește reprezentanții Primăriei, care amintesc că strada Aristide Demetriade urmează să fie lărgită la 4 benzi de circulație, iar la nord de aceasta, se are în vedere dezvoltarea unei noi zone, pe terenurile ocupate de fostul trust de construcții.