Primăria Municipiului Timișoara continuă campania de dezinsecție pentru combaterea țânțarilor, căpușelor și a larvelor acestora.
O nouă operațiune terestră este programată, în intervalul orar 21:00 – 06:00, pe parcursul lunii mai, când operațiunile se vor desfășura în perioada 5-30 mai.
Pe durata activităților, municipalitatea recomandă cetățenilor, în special copiilor, persoanelor vârstnice, cardiace, astmatice sau alergice la diverși compuși chimici să nu stea în apropierea utilajelor ce pulverizează soluțiile, pentru a preveni eventualele incidente. De asemenea, proprietarii locuințelor cu ferestre situate la o distanță de maxim 20 de metri față de aliniamentul stradal sunt rugați să țină ferestrele închise între orele 21:00 – 06:00. În plus, se recomandă apicultorilor să ia toate măsurile necesare pentru protejarea albinelor, inclusiv mutarea stupilor în afara zonei de stropire, pe parcursul perioadei menționate.
Insecticide, acaricide şi produse pentru combaterea artropodelor
Substanțele folosite, Cymina și VECTOBAC WG, fac parte din Grupa III de toxicitate (pesticide non-agricole), Tip 18 (insecticide, acaricide şi produse pentru combaterea artropodelor). Acestea sunt avizate de Comisia Naţională pentru Produse Biocide din cadrul Ministerului Sănătăţii și sigure pentru utilizare în mediul urban. Personalul implicat în efectuarea lucrărilor este calificat şi autorizat în conformitate cu legislaţia în vigoare, fiind dotat cu echipament de protecţie corespunzător.
În caz de vremea rea, campania de dezinsecție împotriva țânțarilor și căpușelor va fi reprogramată.
Bolile de căpuşă în Europa
Căpuşele nu cauzează boala direct, dar căpuşele infectate, pot transmite agenţi patogeni prin muşcături şi astfel determină boala la oameni. Căpuşele sunt ectoparaziţi mici (paraziţi externi, 0.5–15 mm). Ele depind de o gazdă (păsări,mamifere) pentru a se putea dezvolta şi reproduce. Căpuşele se hrănesc şi pe oameni.
Bolile de căpuşă
Bolile de căpuşă sunt endemice în Europa.
# Ixodes ricinus are nevoie de o umiditate de cel puţin 80% şi este observată pe teritoriul Europei, mai ales în păduri umbroase de foioase/mixte.
# Hyalomma marginatum preferă un climat mediteranean (cald şi uscat). Speciile sunt prezente în sudul şi estul Europei.
# Borrelioza Lyme este cea mai prevalentă boală transmisă prin căpuşă în Europa. Poate afecta sistemul nervos, iar aproape 10% din persoanele infectate pot prezenta o tulburare a sistemului nervos central. Boala Lyme se poate trata cu antibiotice.
Citește și… Timișoara, terminale de mărfuri din 1978 și 1980 INACTIVE. Cea de a doua mare poartă de intrare a mărfurilor în România o reprezintă Timișoara, în regiunea Vest existând 3 terminale active.
# Virusul Encefalitei de căpuşă (ETC) Determină inflamaţie cerebrală la aproximativ 25% din persoanele infectate. Este disponibil un vaccin pentru ETC. ETC reprezintă tot mai mult o problemă în Europa deoarece a crescut incidenţa ETC în unele zone de risc.
# Virusul febrei hemoragice de Crimeea-Congo (FHCC) Este un agent patogen emergent în Europa. Epidemiile de FHCC au o rată de fatalitate a cazului între 5% şi 40%. Nu există o terapie validată şi nici un vaccin sigur.
Ciclul de viaţă al unei căpuşe
Transmiterea bolii poate apărea primăvara târziu, vara, şi chiar toamna Vegetaţia solului depinde de gradul de umezeală şi este importantă pentru populaţia de căpuşe Temperaturile în creştere pot accelera ciclul de viaţă a căpuşei. Căpuşele se pot adapta la temperaturi sub-zero grade. Un înveliş de zăpadă poate uşura supravieţuirea căpuşei peste iarnă, prin prevenirea îngheţului repetat. Ciclul de viaţă a unei căpuşe este de obicei completat în doi până la trei ani, dar poate fi mai scurt în condiţii climatice optime şi dacă există, din abundenţă, gazde potrivite.
Căpuşele trebuie să ia o masă de sânge pentru a pierde cuticula
Căpuşele trec prin patru stadii de viaţă: ou, larvă, nimfă şi adult. Căpuşele trebuie să ia o masă de sânge pentru a pierde cuticula, a trece la stadiul următor de viaţă şi a produce ouă. În timpul ultimelor două stadii, căpuşele pot muşca oameni şi pot transmite boala. Ouăle sunt lăsate de obicei primăvara şi produc larve la 2-4 săptămâni mai târziu. Larvele se hrănesc pe şoareci, păsări şi alte animale mici, în timpul verii şi toamnei timpurii.
boli vectori
Nimfele se hrănesc pe animale mici cum sunt rozătoare şi păsări, în timpul primăverii şi verii. Căpuşele adulte se hrănesc şi parazitează animale mari cum este căprioara. Gazdele pot transporta căpuşe pe distanţe foarte mari. Oamenii sunt gazde secundare şi devin gazde – finale în ciclul de viaţă al căpuşelor. Muşcăturile de căpuşă pot fi evitate prin măsuri de protecţie. Primăvara, căpuşa femelă adult îşi lasă ouăle, şi completează ciclul de viaţă. Exemplul descrie ciclul de viaţă pentru Ixodes ricinus.