Rata de prevalență a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) a fost de 3,1% în anul 2023, în scădere față de anul 2017 (3,6%). Rata de prevalență a pacienților cu antimicrobiene prescrise a fost asemănătoare în anul 2023 cu cea din anul 2017 (42,9% în 2023 vs 42,2% în 2017).
Analiza indicatorilor de spital a relevat o îmbunătățire a numărului mediu de personal medico-sanitar din cadrul SPLIAAM în ceea ce privește numărul de asistente, de la 0,94 asistente per 250 de paturi în anul 2017 la 1,1 în anul 2023, dar numărul de medici a scăzut (0,75 în anul 2017 vs 0,69 în anul 2023), conform Studiului de Prevalență de Moment al Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale și al consumului de antimicrobiale, în spitalele din România.
Citește și… România, printre cele mai mari scăderi a speranței de viață. Speranța de viață a unui român era în medie acum aproximativ un secol în jurul vârstei de 40 de ani.
Rezultatele obținute în anul 2023 susțin ipoteza unui risc mai ridicat de IAAM asociat anumitor factori de risc precum vârstă înaintată, boală severă, spitalizare mai lungă, intervenții chirurgicale sau existența unor dispozitive medicale in situ. Pacienții cu IAAM au avut o vârstă mai înaintată, au un prognostic de boală de bază mai sever, spitalizare de lungă durată, au suferit intervenții chirurgicale în timpul internării curente și au dispozitive medicale invazive in situ.
Cea mai mare rată de infecții spitalicești în secția de ATI
Majoritatea cazurilor de IAAM au avut originea în spitalul curent, iar cea mai mare rată s-a înregistrat în secția de ATI. Cele mai ridicate rate de prevalență IAAM s-au asociat intubațiilor și cateterelor vasculare centrale (19,2%, respectiv 18,2%), iar cele mai mici s-au evidențiat pentru cateterele urinare (10.5%) și pentru intervenții chirurgicale (5.7% intervenții NHSN și 3,4% intervenții non-NHNS). Este de notat faptul că 62% din cazurile de IAAM identificate au apărut la pacienți fără intervenții chirurgicale.
Bacteria ”ucigașă” rămâne liderul infecțiilor spitalicești
Analiza datelor privind tipul de IAAM raportate în anul 2023, comparativ cu anul 2017, nu a evidențiat modificări majore, cele mai frecvent raportate infecții fiind cele gastrointestinale, din care majoritatea sunt ICD, urmate de infecțiile respiratorii și de infecțiile de tract urinar.
Clostridioides difficile
În ceea ce privește agentul etiologic, rezultatele obținute în anul 2023 au fost asemănătoare cu cele din anul 2017, și anume primul loc îl ocupa Clostridioides difficile, urmat de Klebsiella spp, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp. și Staphylococcus aureus.
Prezent în flora microbiană normală a intestinului subțire, C. difficile – bacteria ”ucigașă” – produce infecţie manifestă doar în anumite condiţii, cele mai frecvente fiind consumul excesiv de antibiotice, imunosupresia, intervenţii chirurgicale la nivelul tubului digestiv sau tratamentul cu citostatice sau administrarea de laxative în exces.
Infecțiile cu Enterococcus, evoluție spectaculoasă în spitalele din România
Excepție face Enterococcus spp. care a urcat de pe locul 8 (sub 5%) în anul 2017 pe locul 5 (6%).
Infecțiile cu Enterococcus pot apărea din multiple cauze, fiind strâns legate de procedurile medicale invazive și de expunerea la mediul spitalicesc.
Transmiterea bacteriilor Enterococcus are loc frecvent prin intermediul mâinilor contaminate ale personalului medical sau ale pacienților. Lipsa dezinfectării corespunzătoare a mâinilor între proceduri medicale sau după utilizarea toaletei reprezintă o cale majoră de răspândire a acestor bacterii.