17

Aproape 16 miliarde de euro costă statul român abandonul copiilor care au părăsit în ultimul deceniu școala înainte de a finaliza opt clase, adică 5,23% din PIB-ul anual al României, estimat la 300 de miliarde de euro.

Datele publicate de Ministerul Educației în 2021 arată că cei mai mulți elevi aflați în situație de risc ridicat de abandon școlar se află în județele Iași (10.993 elevi), Mureș (8.298 elevi) și Constanța (6.676 elevi), spune studiul Impactul economic al abandonului școlar în România, realizat de Universitatea din București. În ceea ce privește elevii aflați în situație de risc mediu de abandon școlar, cei mai mulți dintre ei se află în Suceava (12.148 elevi), Prahova (11.529 elevi) și Bacău (8.598 elevi).

Cea mai mare rată de abandon școlar: Regiunea Centru

La nivelul regiunilor de dezvoltare ale țării, ratele de abandon școlar prezentate (raportate de către INS la nivelul anului 2021) sunt relativ scăzute pentru învățământul primar și gimnazial.
Regiunea București-Ilfov are cea mai mică rată, de 0,7%, iar Regiunea Centru cea mai mare rată, de 2,1%.
În cazul învățământului liceal și profesional, ratele de abandon școlar cresc ușor în comparație cu învățământul primar și gimnazial.
Regiunea Centru are din nou cea mai mare rată, de 3,4%, în timp ce București – Ilfov are cea mai mică rată, de 1,7%.

Ratele de abandon școlar sunt semnificativ mai mari în învățământul postliceal și de maiștri.
Regiunea Centru are cea mai mare rată, de 12,5%, în timp ce București – Ilfov prezintă o rată mai mică, de 4,5%.
Există o tendință de creștere a ratelor de abandon școlar pe măsură ce elevii avansează la ciclurile superioare de educație, cu diferențe accentuate între regiuni. Regiunile Centru și Nord-Vest au rate mai mari de abandon școlar, în special în învățământul postliceal și de maiștri, în timp ce Regiunea București-Ilfov menține rate mai mici de abandon școlar pentru toate ciclurile de învățământ.

Citește și… Primăria promite: autorizare exclusiv online pentru activități comerciale și construcții

La sfârşitul anului şcolar 2022-2023, în evidenţa unităţilor din învăţământul primar şi gimnazial se aflau 1588,3 mii elevi, cu 18,7 mii elevi (-1,2%) mai puţin decât la începutul anului (-1,2% pentru primar şi -1,1% pentru gimnazial). Este de remarcat faptul că, în învățământul primar și gimnazial, nu existau diferenţe mari ale ratei abandonului pe sexe (1,3% la masculin, respectiv 1,1% la feminin).

Pe medii de rezidenţă însă, valori mai mari ale ratei abandonului s-au remarcat în mediul rural, atât la învăţământul gimnazial, cât și la învățământul primar (fiecare cu 1,7%), comparativ cu mediul urban (0,8% în învățământul gimnazial și 0,9%, în învăţământul primar).

Județul Timiș, cea mai mică rată a abandonului în învăţământul primar şi gimnazial

În profil teritorial, la nivel de judeţ, valori mari ale ratei abandonului în învăţământul primar şi gimnazial s-au înregistrat în: Călărași (3,1%), Vrancea (3,0%), Covasna (2,8%), Brașov (2,3%), Buzău (2,2%) și Satu Mare (2,0%). Valori sub 1% ale ratei abandonului şcolar au fost semnalate în județele: Timiș (0,2%), Prahova, București, Brăila și Neamț (cu 0,6% fiecare), Hunedoara, Suceava, Botoșani și Bistrița-Năsăud (cu 0,7% fiecare), urmate de Vâlcea, Gorj, Argeș (fiecare cu 0,8%) și Ilfov (0,9%).

Cea mai ridicată rată a părăsirii timpurii a școlii din UE

Rata părăsirii timpurii a școlii raportată pentru România s-a menținut în mod constant printre cele mai crescute la nivelul UE cel puțin în ultimii 15 ani.
În 2010, România (19,3%) se număra printre țările cu cele mai ridicate rate ale părăsirii timpurii a școlii, după Portugalia (27,8%), Spania (25,3%) și Malta (21,4%). Spre deosebire de aceste țări, care au înregistrat scăderi semnificative ale părăsirii timpurii a școlii în perioada 2010-2023, România a avut o rată de 16,6% în 2023, cea mai ridicată din UE.