Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare (BCV) continuă să rămână principala cauză de morbiditate și mortalitate în lume, reprezentând o provocare semnificativă pentru sănătatea publică.
Grupul bolilor cardiovasculare și cerebro-vasculare include afecțiuni ale inimii, boala vasculară cerebrală și boli ale aparatului circulator. Acestea cuprind toate bolile inimii și ale sistemului circulator, incluzând hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral.
BCV: 10 000 de decese/ zi
La nivel global, se observă o creștere importantă a proporției bolilor cardiovasculare, consecința a îmbătrânirii populației, de la 40% la adulții cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani, la 75% la cei cu vârsta cuprinsă între 60 și 79 de ani și la 86% la cei peste 80 de ani.
Decesele cauzate de BCV rămân alarmant de ridicate ca număr și se estimează că, la nivel global, în 2030 vor atinge cifra de 23 milioane, deși ratele generale ale mortalității s-au redus în ultimele decenii.
La nivelul Uniunii Europene (UE), BCV sunt responsabile de 42,5% din numărul global de decese anual, respectiv aproximativ 10 000 de decese/ zi.
Rata standardizată a mortalității prin boli cardiovasculare în România este de 2,5 ori mai mare decât media UE
În anul 2023, în România au fost înregistrate 600,8 decese prin boli cardiovasculare la 100.000 locuitori, bolile aparatului circulator ocupând primul loc în structura mortalității pe clase de boli la noi în țară, informează Institutul Național de Sănătate Publică.
Aproximativ 1 din 2 persoane în România a decedat din cauza bolilor aparatului circulator, fiind raportate 43.460 decese prin boală ischemică a inimii și 42.826 decese cauzate de boli cerebro-vasculare în anul 2023.
Ierarhia bolilor cronice
În anul 2023, conform datelor de la nivelul cabinetelor medicilor de familie, bolile cardiovasculare (cardiopatia ischemică și bolile cerebro-vasculare) ocupau împreună cu boala hipertensivă, diabetul și bolile pulmonare cronice obstructive primele 5 poziții în ierarhia bolilor cronice.
Cea mai mare mortalitate evitabilă din UE
România se află printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă, înregistrând valori înalte ale deceselor, atât din cauze prevenibile prin intervenții de sănătate publică, cât și din cauze tratabile prin îngrijiri de calitate adecvate.
Principalele cauze ale mortalității evitabile în România rămân bolile cardiovasculare cu valori de 1,5 – 3 ori mai mari decât media UE 27.
Citește și… Montarea repartitoarelor, amânată pentru anul 2026. Pentru a compensa costurile familiilor pentru care montarea repartitoarelor ar însemna o povară, se acordă o subvenție de până la 750 lei / gospodărie eligibilă
Dieta neadecvată, incluzând consumul crescut de zahăr și sare, împreună cu consumul redus de fructe și legume, au fost asociate cu 25% din decesele din România în 2019. Fumatul, inclusiv fumatul pasiv, a fost asociat cu cca 17% din decese, în timp ce consumul de alcool cu cca 7%.
Factorii de risc
Etiologia BCV este multifactorială, factorii de risc putând fi împărțiți în două categorii: neinfluențabili și influențabili.
Factorii de risc nemodificabili includ: factorii genetici, genul, vârsta și în unele clasificări antecedentele heredo-colaterale.
Factorii de risc modificabili pentru bolile cardiovasculare sunt strâns legați de stilul de viață și de mediul înconjurător și includ consumul de tutun și produse conexe, stresul, tulburările de somn, stilul de viață sedentar, consumul dăunător de alcool și alimentația nesănătoasă.
Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea și hipercolesterolemia reprezintă, de asemenea, factori de risc importanți pentru accidentul vascular cerebral (AVC) și infarctul miocardic acut (IMA).
bcv Factorii de risc
Cel mai mare risc de sănătate evitabil
Între factorii de risc care se asociază cu bolile cardiovasculare, consumul de tutun a fost identificat ca fiind cel mai mare risc de sănătate evitabil.
Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc pentru deces și dizabilitate în regiunea europeană, fiind responsabil de aproape un sfert din decese și 13% din dizabilități, această regiune având cea mai mare prevalență a hipertensiunii arteriale din lume.
Principalul factor al hipertensiunii arteriale
Consumul excesiv de sare este principalul factor al hipertensiunii arteriale și, ulterior, al deceselor cauzate de bolile cardiovasculare, astfel încât reglementarea cantității de sare din alimentele procesate are potențialul de a avea un impact pozitiv asupra sănătății.
Consumul excesiv de sare este o amenințare majoră pentru sănătatea europenilor, aproape toate țările din regiunea europeană (52 din 53 de țări) au un aport mediu zilnic de sare peste nivelul maxim recomandat de OMS de 5 g pe zi (2000 mg de sodiu/zi).