Home Actualitate Timișoara. Expoziție despre capitole întunecate ale istoriei României

Timișoara. Expoziție despre capitole întunecate ale istoriei României

Kunsthalle Bega prezintă expoziția internațională de grup curatoriată de Cosmin Costinaș, împreună cu Mona Vătămanu și Florin Tudor: Țara de foc / Land of Fire.

autor: Mihai Macovei
Tara de Foc

Kunsthalle Bega prezintă expoziția internațională de grup curatoriată de Cosmin Costinaș, premiant Bega Art Prize 2021, împreună cu Mona Vătămanu și Florin Tudor: „Țara de foc” / “Land of Fire”.

Expoziția va fi vernisată pe 18 octombrie 2024, la Kunsthalle Bega, Calea Circumvalațiunii nr.10, Timișoara, începând cu orele 17:30. Programul va cuprinde o prezentare curatorială susținută de Cosmin Costinaș, Mona Vătămanu și Florin Tudor, urmată de un concert live cu Plevna & Ya Tosiba și DJ SET Interbalkanic cu Ion Dumitrescu.

Temele abordate în expoziție

În continuarea evenimentului de deschidere, sâmbătă, 19 octombrie 2024, începând cu ora 12:00, va avea loc o serie de discuții între curatorii expoziției, artiști și invitați speciali pornind de la temele abordate în expoziție:
13:15 – 14:15 – Ascensiunea și declinul mitologiilor naționale
14:30 – 15:15 – Discuție online cu Tony Chakar și Cosmin Costinaș
15:30 – 16:30 – Strategii anticoloniale de vindecare. Rezistența culturii indigene din Tierra del Fuego. Cristina Zárraga în dialog cu Paz Guevara
16:45 – 17:45 – Practici artistice, istorie, natură și control
18:00 – 19:00 – Istorii ale artei marginalizate și potențialul lor

Citește și… Aquatim, mai aproape de consumatori. Primești informații în timp real. Beneficii pentru toți clienții: notificări despre întreruperea apei la adresa setată, sesizare problemă, plată facturi, transmitere index, urmărire raport calitate apă.

Folosind o structură de valori curatoriale asumate – datorie, integritate, responsabilitate, comunicare, colaborare, solidaritate, Cosmin Costinaș propune în „Țara de foc” dezvoltarea unui alt tip de societate, schimbarea sensului obișnuit de internaționalitate.

Artiști: Claudia Andujar, Florin Bobu, Alex Bodea, Tony Chakar, Ana Deji, Megan Dominescu, Mihaela Drăgan, Ion Dumitrescu, Chitra Ganesh, Alexandra Gulea, Loredana Ilie, Sakarin Krue-On, Ivana Mladenović, Nicoleta Moise, Silvia Moldovan, Elisabeta și Emilia Morar, Veda Popovici și Mircea Nicolae, Maria Prodan, Citra Sasmita, Ștefan Sava, Ultima Esperanza, Sana Shahmuradova Tanska, Robel Temesgen, Hans Mattis-Teusch, Mona Vătămanu și Florin Tudor, Mark Verlan, Cecilia Vicuña, Apichatpong Weerasethakul, Cristina Zárraga.

Ce evenimente din subsolurile istoriei românești continuă să fie trecute sub tăcere?

Pornind de la câteva episoade istorice mai puțin cunoscute, expoziția cercetează anumite linii de excluziune din discursurile istorice și ale istoriei artei din România, legate atât de momente întunecate din trecut, cât și de momente de progres. Acest proces ridică mai multe întrebări: ce grupuri, împreună cu poveștile, imaginile și perspectivele lor, au fost excluse din procesul încă în desfășurare de auto-imaginare a României, de la comunități etnice la grupuri sociale, precum cel al minerilor? Ce evenimente din subsolurile istoriei românești continuă să fie trecute sub tăcere?

Iuliu Popper, un participant major la genocidul poporului Selk’nam din Țara de Foc

Aici, expoziția „Țara de foc” inițiază o examinare a implicării, a proximității, precum și a foloaselor obținute de teritoriile românești din proiectul colonial european. Aducând în discuție figuri din această istorie colonială a României mai puțin discutată, cum ar fi cea a lui Iuliu Popper, un participant major la genocidul poporului Selk’nam din Țara de Foc, expoziția va aduce în discuție și alte capitole ale istoriei României: de la cei cinci sute de ani de robie romă la colonizarea Cadrilaterului, la ocuparea Transnistriei și la genocidul evreilor și romilor, de la prima istorie scrisă a primei expediții europene în jurul globului, la alți exploratori și savanți ce au servit proiectului colonial până în secolul XX.

Noi orizonturi atât în spațiul românesc

Expoziția se întreabă de asemenea, ce genuri, stiluri, limbaje, medii și genealogii artistice au fost excluse, deseori în detrimentul complexității, din istoriile dominante ale artei folosite pentru a construi imaginea de sine a națiunii. Poate cea a icoanelor pe sticlă ortodoxe din Transilvania din secolele XVIII și XIX, multe dintre ele realizate de artiste femei, într-o epocă în care femeile au fost în general excluse din profesia artistică, rezervată preponderent bărbaților pe întreg continentul european? Sau istoria covoarelor transilvănene produse în țări musulmane, colecționate în Transilvania și reprezentate în picturile occidentale europene care ne arată complexitatea circuitelor de schimb ale economiei coloniale globale? Sau genurile hibride de muzică care reprezintă și azi un subiect controversat în România?

Aceste exerciții deschid noi orizonturi atât în spațiul românesc, cât și dincolo de el, într-o lume care, de bine sau de rău, devine mai mare decât poveștile pe care ni le spunem de obicei despre noi înșine.

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. Acept Citeşte tot...

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00